E un fenomen al societatii noastre bogate si consumiste sa crestem copiii care primesc absolut tot ce isi doresc si foarte putin din 
ceea ce au cu adevarat nevoie! Un cerc vicios incepe si face astfel loc etichetarilor destructive: hiperactivi, egoisti, asociali, tirani, fara limite etc. si gasim in copii un tap ispasitor pentru comportamentul lor.
Copiii stiu exact ce isi doresc, nu stiu insa de ce au nevoie. Pentru asta au nevoie de parintii lor.
Cu un contact real nu poti rasfata un copil. Il poti "strica" insa cu toate surogatele de contact pe care i le "vindem" a fi contact autentic: cu suzete, cu jucarii nemasurate, cu servicii, cu dulciuri etc. Ne suparam insa pe ei daca din 
perspectiva noastra devin "fara masura" sau "nerecunoscatori", desi ei nu fac altceva decat sa coopereze cu ceea ce le-am "vandut" noi a fi dragoste. Copiii simt lipsa contactului si devin hiperactivi, devin retinuti, devin agresivi, devin tirani si egoisti.
Nu e nimic de spus impotriva cadourilor in general! Ce se intampla insa in cazul vostru e ca fetita ta, obisnuita sa primeasca cadouri ori de cate ori vii acasa, a invatat ca aceasta e o forma de dragoste si contact din partea ta. Pentru ca tu ai definit astfel dragostea pentru ea, fetita devine "nesatula" si cauta in speranta unui contact autentic, parintele din spatele fatadei. E ceea ce in educatia clasica numim ca "testeaza limitele" - in realitate copilul cauta contactul neintermediat de un cadou cu mama ei. Nemultumirea ta de a fi pierdut la randul tau contactul cu ea e exact acelasi lucru pe care il simte si copilul tau - comportamentul ei arata lipsa de contact si nazuinta ei spre un contact real.
Dragostea e dragoste si serviciul e serviciu. In mare masura contactul autentic ne hraneste si poate inlocui orice serviciu invers insa ne face sa ne simtim singuri si uneori chiar respinsi, neconectati cu cei dragi. Puii de pisica, atunci cand nu sunt linsi de mama lor si mangaiati, mor chiar atunci cand au destula hrana. Pur si simplu.
Ce poti face pentru a intrerupe acest cerc vicios? Vino acasa cu mana goala atunci cand nu simti ca te bucuri sa faci un cadou. Nu astepta ca fetita ta sa accepte asta dar spune-i cu prietenie "nu ti-am adus jocul pe care ti-l doresti tu atat de tare. Insa vreau astazi sa iti citesc o carte si sa te duc la culcare. Si sper sa primesc de la tine un pupic de noapte buna".
Acum fetita ta are voie sa fie frustrata o vreme si sa fie suparata pe tine. Important e sa nu te simti intimidata. Nevoia de contact cu mama ei e mai importanta decat dorinta de a avea o jucarie sau un cadou oarecare! Copiii nu au nevoie de anumite jucarii, de cutare si cutare haine, de nu stiu ce dichisuri. Copiii au insa nevoie sa stie ca exista ceva si cineva cu care se pot juca, ca exista ceva cu ce se pot imbraca, ca exista cineva cu care sa poata avea o relatie autentica. 
